Ajutor de la Guvern: Producția agricolă din 2015, cea mai slabă de după 1989
20 June
01:47
2015
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) s-a reunit, vineri, pentru a discuta despre efectele secetei în judeţ şi pentru a întocmi documentele necesare pentru ca, mai apoi, reprezentantul Guvernului în teritoriu să poată solicita sprijin de la Executiv.
“Trebuie să avem întocmite procesele verbale de către primării, plus o centralizare concretă a fenomenului de secetă, pentru a putea, în perioada următoare, să înaintăm către Guvern o solicitare în scopul obţinerii unor despăgubiri”, a afirmat prefectul judeţului, Ioan Vlad Angheluţă, după ce specialiştii au prezentat situaţia din Neamţ.
“Precipitaţiile cumulate pe luna mai în judeţul Neamţ au fost, în medie, de 20 l/mp, faţă de media multianuală a lunii mai – de 80 l/mp, înregistrându-se un deficit de 60 l/mp. Precipitaţiile cumulate pe luna iunie, până la această dată, au fost de 20,7 l/mp, faţă de 96,6 l/mp media multianuală a lunii iunie pentru zona de est a judeţului, şi 47,2 l/mp, faţă de 109,4 l/mp media multianuală a lunii iunie, pentru zona de vest a judeţului. Deficitul de precipitaţii s-a menţinut şi în luna iunie, în limitele lunii mai, chiar mai accentuat până în prezent”, a explicat Ion Păvăleanu, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamţ.
Șeful Direcţiei Agricole a făcut o informare cu privire la efectele secetei asupra culturilor agricole. “În urma inventarierii culturilor afectate de secetă, putem declara faptul că, în ceea ce priveşte culturile de toamnă, acestea vor avea o producţie foarte slabă, dar şi de proastă calitate, iar în cazul în care, în următoarea perioadă, nu va ploua, culturile de primăvară vor avea aceeaşi soartă. Sistemele de irigaţii nu sunt funcţionale, iar fără irigaţii nu se mai poate face o agricultură controlată. Anul 2015 se anunţă a fi cel mai slab an, în ceea ce priveşte producţia agricolă, de după anul 1989. Un mare dezavantaj este acela că riscurile extreme nu se asigură, respectiv seceta şi îngheţul”, a declarat inginer Maricel Tălmăcel, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Neamţ.
“Comunele Bălţăteşti, Boghicea, Brusturi şi Dragomireşti sunt cele mai afectate de fenomenul de secetă, deoarece, din numărul total de fântâni, peste 98% nu asigură debitul necesar pentru populaţie. Comunele în care numărul de fântâni cu nivelul de apă scăzut este mai mare de 50% din total sunt: Ceahlău, Grumăzeşti, Hangu, Pânceşti, Poienari, Rediu, Secuieni”, a precizat colonel Ioan Niţică, inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ.
În şedinţa CJSU de vineri s-a aprobat planul de măsuri pentru diminuarea potenţialelor efecte negative ale fenomenului de secetă. Prefectul Vlad Angheluţă a solicitat, totodată, directorului companiei ApaServ, un inventar exact al hidranţilor funcţionali, pentru a preîntâmpina situaţiile de urgenţă în care intervenţia operativă poate fi îngreunată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu