Pixland/Getty Images
Exodul medicilor români este resimţit puternic, atât de
doctorii rămaşi în ţară, cât şi de pacienţi. În lipsa celor mai
elementare măsuri în domeniul resurselor umane din Sănătate, situaţia în
spitalele din ţară este dezastruoasă, avertizează managerii unităţilor
medicale care au început să lucreze cu doctori de împrumut. Legislaţia
actuală nu permite, însă, plata suplimentară a medicilor aduşi din alte
oraşe să facă gărzi, astfel că urgenţele sunt asigurate de asitentele
medicale, de internişti sau ginecologi. Medicii spun că există soluţii
şi solicită măsuri legislative care să permită plata doctorilor care fac
de gardă în alte spitale decât cel angajator.
“Cer public autorităților competente să emită ordonanță de urgenţă ca
spitalele publice să poată face plăţi suplimentare medicilor care fac
de gardă în alte spitale decât cel angajator”, spune medicul Laurențiu
Belușică, fost şef al Secţiei de Chirurgie de la Spitalul MAI „Dimitrie
Gerota”, care şi-a propus, din poziţia de director medical, să
„resusciteze” Spitalul Județean Călărași.
Acesta are şi o soluţie care poate fi pusă în aplicare într-un timp
scurt şi care poate salva vieţi, până când o strategie națională pentru
resursa umană în sănătate, aflată, deocamdată, doar la stadiul de
promisiune a ministrului Sănătăţii, va fi implementată în România şi,
mai ales, până când aceasta va începe să producă efecte: adică să
oprească exodul medicilor.
Este vorba de sistemul „locum”, pe care chirurgul spune că l-a
întâlnit când a lucrat în Anglia, acolo unde „lucrurile funcţionează
pentru că sunt altfel organizate”. Este vorba de cadre medicale - în
special medici, dar şi asistenţi medicali - care ţin locul altora, în
anumite situaţii (concediu de odihnă, medical etc.), fără să fie
angajaţii unităţii medicale respective.
„Vrem să ni se permită să angajăm medici în acest sistem de «locum
doctor», iar asta se poate face prin ordonanţă de urgenţă. Problema este
că nu avem legislaţie, că aceşti medici sunt obligaţi să dea concurs,
că altfel nu poţi să-i angajezi. Ceea ce este o prostie, pentru că eu am
nevoie de el într-un weekend. Legea trebuie să-mi permită mie, ca
manager de spital, să-mi asum: văd omul, îi văd CV-ul şi-mi asum acest
lucru. Eu am fost în nenumărate rânduri la spitale în care nu mă
cunoştea nimeni. Deci eu pot să lucrez în Londra, la Spitalul Royal
London, care are 1.400 de paturi, mă duc acolo cu CV-ul în braţe şi-mi
spune: «Da, sunteţi bun de lucru, poftiţi în gardă» şi îmi dă pe mână o
secţie de 20 de oameni bolnavi, şi în România nu pot să fac asta”.
Nevoiţi să scoată bani din buzunar
O altă problemă este că un medic care merge să facă o gardă în alt
oraş trebuie să-şi plătească transportul, masa şi eventual cazarea, iar
actuala legislaţie în domeniul Sănătăţii nu permite managerilor să le
deconteze doctorilor aceste cheltuieli suplimentare, chiar dacă spitalul
ar dispune de banii respectivi.
„Pe de altă parte, legea trebuie să-mi permită să-l plătesc. Pe un
astfel de om trebuie să-l plăteşti mai mult: el se urcă în maşină şi
vine, de exemplu, de la Bucureşti, la Călăraşi, şi consumă 100 de lei pe
drumul acesta. Ar trebui măcar aceşti bani să pot să-i dau în plus faţă
de garda respectivă. Că, altfel, stă în spitalul lui şi face gardă
acolo”, a explicat dr. Beluşică, adăugând că, dacă ar exista această
posibilitate legală, “le-aş plăti la doi medici anestezişti, deci două
gărzi pe lună, banii suplimentari i-aş da din salariul meu, numai să
vină să facă gardă”.
Oamenii mor din cauza lipsei medicilor din gărzi
Sâmbăta trecută, când a avut loc accidentul de pe Autostrada
Soarelui, Spitalul Judeţean de Urgenţă din Călăraşi a avut medic de
gardă. Dar acesta a fost doar un noroc, iar “norocul nu poate ţine la
nesfârşit”, avertizează medicul, exemplificând situaţia în care a fost
Spilalul din Lehliu, acolo unde au fost trimişi 14 răniţi grav. Numărul
morţilor în acel accident ar fi putut mai mare.
“Faptul că sâmbătă, când a fost accidentul pe autostradă, la Lehliu a
fost medic de gardă chirurg, şi nu ginecolog sau pediatru, a fost tot
un mare noroc. Dacă era pediatrul de gardă, omul acela care a fost
operat de dr. Graure murea sigur! Omul ăla nu mai ajungea la Bucureşti,
pentru că pierduse peste 1,5 litri de sânge, şi nu rezista, nu mai avea
nicio şansă. Pentru că medicii de pe SMURD nu fac această procedură care
s-a făcut în spital”, exemplifică medicul ce se poate întâmpla în
spitalele din ţară, în care liniile de gardă nu sunt complete.
Situaţia devine şi mai gravă în timpul sărbătorilor, când puţinii
medici care mai există prin spitalele din ţară pleacă în concediu.
“Atunci, doctorii vor face de gardă la UPU o zi da, una nu, pentru că
sunt doar doi. Vă dau un exemplu: dacă vine o gravidă cu sângerare în
spatele placentei, dar cu copilul viu, femeia aceea trebuie operată în
următoarele minute. Eu am ginecolog, dar nu am anestezist. Nici cu
elicopterul nu ajunge anestezistul de la Bucureşti. Dacă vine un
accident vascular cerebral, la fel, omul acela moare. Şi dacă-l trimit
la Bucureşti, nu mai ajunge”, explică medicul, subliniind că este
inadmisibil acest lucru la o Unitate de Primiri Urgenţe, unde fiecare
minut poate face diferenţa între viaţă şi moarte pentru pacienţi.
Din cauza lipsei de personal, în fiecare zi de la Spitalul Judeţean
Călăraşi sunt trimişi 2-3 pacienţi la Bucureşti cu ambulanţele, deşi
plata unor medici în sistem “locum” ar costa mult mai puţin. “O salvare
la Bucureşti costă 500 de lei. Dă-mi, frate, ordonanţă de urgenţă, dă-mi
doctorii să-mi lucreze în spital şi lasă-mă ca banii pe care îi dau pe
salvare să-i dau lui în plus pentru că a venit de departe”, mai spune
medicul, subliniind că, într-o gardă, un medic poate consulta până la
150 de pacienţi. Practic, cu aceiaşi bani cheltuiţi acum pentru
transportul unui singur bolnav în Capitală.
„Înțelegeți că nu se mai poate? Că pot muri oameni din cauză
că nu avem toate liniile de gardă complete? Oameni buni, bolnavul cronic
îl duc şi pe Dunăre la un spital, să-l operez, dar urgența trebuie să o
rezolv acum. Sunt urgenţe pentru care patru minute reprezintă prea
mult” Dr. Laurenţiu Beluşică, director medical al Spitalului Judeţean Călăraşi
“Este o lentoare infernală în legislaţie. Noi murim în spitale,
oamenii pot să moară şi nu este nicio exagerare. Eu nu sunt un tip
alarmist, dar situaţia este dramatică în spitale. Eu am zile în care
n-am anestezişti şi în momentul în care vine o urgenţă în spital nu pot
s-o rezolv. Sunt soluţii, dar trebuie să ne lase să le folosim” dr.
Laurenţiu Beluşică
Situaţii similare, sau chiar mai garve, în care nu există niciun fel
de medic în spital pe timpul nopţii sunt semnalate pe forumurile de
socializare, de foarte mulţi medici, din diverse zone ale ţării. “Așa
este și la noi, avem doi medici ATI care au programul cunoscut și vin
când îi chemăm pentru urgențe. Practic, 15 zile pe lună sunt ca și în
Armată: consemnați - gardă la domiciliu! În rest, terapia intensivă este
în grija asistentelor și a medicilor de gardă din celelalte
specialități. Iar noi suntem norocoși, alte spitale nu au niciun medic
ATI, măcar la domiciliu, să vină pentru urgențe!”, spune un alt doctor
din Câmpulung Muscel.
Cu o asemenea ignorare a resurselor umane din Sănătate, care a fost
parcă lăsată moştenire de la un ministru la altul, de-a lungul anilor,
“în curând o să rămână ţara fără doctori; vrăjitoarele şi închinarea la
moaşte o să îi vindece pe români!”, avertizează alt medic, pe Facebook.