duminică, 18 septembrie 2016

Puțini clienți în Ștrandul Roman! Încasările au scăzut și autoritățile se gândesc să oprească activitatea!

Puțini clienți în Ștrandul Roman! Încasările au scăzut și autoritățile se gândesc să oprească activitatea!

poza stire strandÎn Ștrandul Roman, în săptămâna anterioară, s-au înregistrat foarte puțini clienți, dacă facem o comparație cu săptămânile din plin sezon estival.
Autoritățile locale se gândesc să oprească activitatea, de la începutul lunii octombrie, dacă se menține ritmul slab al accesului, din partea vizitatorilor.
În săptămâna 5 septembrie – 11 septembrie, în Ștrandul Roman s-au înregistrat numai 1.500 de clienți, cu tot cu zilele de week-end. Încasările de la accesul în ștrand s-au ridicat la valoarea de 15.000 lei, din care, încasările de la închirierea foișoarelor, au totalizat 1.200 lei.
Anul trecut, în jurul datei de 27 iulie, se raportau încasări de 80.765 lei, de la 8.331 de clienți.
La începutul lunii iulie, în acest an, recordul de încasări s-a ridicat la 63.819 lei, cu 3.408 vizitatori, iar în jurul datei de 26 iulie, încasările s-au ridicat la valoarea de 48.933 lei, de la 4.200 de vizitatori.
Romanul Financiar

sâmbătă, 10 septembrie 2016

De ce ne pleaca medicii?

 
Pentru a vedea online acest mesaj personalizat click aici
​​​​​​​
Newsletter, 9 septembrie 2016

 
 
 
Învață de la profesioniști! Vino la seminariile practice și conferințele Wolters Kluwer.
 






Wolters Kluwer provides legal, business, tax, accounting, finance, audit, risk and healthcare professionals the essential information, software and services they need to make decisions with confidence.

joi, 8 septembrie 2016

Radu Tudor: "O decizie nemernica a lui Ciolos impotriva jurnalistilor. Si nu numai"

07 Sep 2016 - 22:23
Hotarat lucru, premierul Dacian Ciolos e decis sa faca mult rau, daca bine nu prea poate.
In contexul unor dificultati financiare fara precedent in domeniul presei, atat pentru angajatori cat si pentru angajati, primul ministru gireaza o decizie care va dubla impozitarea pentru cei din urma. Vor urma dureri de cap imense oricum pentru toti.
Desi are bani mai multi la buget prin cresterea economica dovedita, desi domeniul mass media (presa scrisa, radio, tv) este sufocat de probleme serioase, Julien al nostru da o copita celor aflati si asa in suferinta, prin cresterea birurilor.
Cele cateva din mult laudatul Codul Fiscal sunt astfel modificate si ne intoarcem la biciuirea si pedepsirea celor cu profesii liberale, exact pe vremea regimului Basescu-Boc.
Dupa ce ne-am luptat ani de zile pentru drepturile noastre cu mafia portocalie, care vroia sa ne sufoce pentru a nu mai dezvalui cate miliarde fura din bugetul statului, acum tot efortul persoanelor cu profesii liberale este aruncat la cos prin semnatura pixului mic si stramb al premierului.
In afara jurnalistilor, multi altii cu profesii liberale vor fi afectati : IT-isti, avocati, artisti, specialisti in creatie din zona culturala si publicitara. 
Asta ati invatat ani de zile la Bruxelles, dle Ciolos? Sa ingenuncheati profesiile liberale prin dublarea impozitarii peste noapte? Ati discutat cu reprezentantii celor ce muncesc in acest domeniu, sa intelegeti ce dificultati majore sunt, sa evaluati impactul deciziei aberante pe care o luati?
Inteleg ca ordonanta care se pregateste loveste si un bugetul Casei Nationale de Sanatate, pentru ca impozitele suplimentare se vor duce la bugetul de stat, nu la cel al Casei, care gestioneaza 90% din programele nationale de sanatate.
Abuzul nepermis de ordonante de urgenta din partea acestui cabinet este evident. Ordonanta pentru modificarea Codului Fiscal este o aberatie legislativa. Nu se dau ordonante pentru autostrazi, spitale noi si alte domenii unde suntem grav inapoiati. Se pun la cale tot soiul de mizerii, utilizand acest instrument absolut nedemocratic – ordonanta. Care intra in vigoare inainte ca Parlamentul sa-si exprime votul de aprobare sau respingere.
Dupa 9 luni de balbaiala, cu 9 ministri schimbati in 9 luni si decizii anapoda, impotriva populatiei, mai vede cineva vreo diferenta intre titanul de la Cluj si goliatul de Zalau?!
————————————-
Contribuțiile de asigurări sociale (CAS) ale angajatului vor fi majorate de la 10,5% la 21,7%, iar pentru sănătate (CASS) de la 5,5% la 8,9%, potrivit proiectului de ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea Codului fiscal obținut de Profit.ro. În schimb, angajatorii vor fi scutiți de CAS pentru condiții normale de muncă, precum și de CASS. Măsura va afecta persoanele cu activități independente care, în prezent, datorează 10,5% și 5,5%. Povara taxării se va dubla în cazul lor.
Angajatorii vor achita doar CAS pentru condiții deosebite sau speciale de muncă, de 4,2%, respectiv 8,2%. Astfel, contribuțiile sunt aproape integral mutate în sarcina angajatului sau a persoanei fizice cu activități independente, cum sunt Persoanele Fizice Autorizate (PFA) și profesiile liberale, printre care si cea de jurnalist. Pentru a atenua impactul majorării contribuțiilor asupra salariaților, proiectul prevede măsuri care vizează salariul mediu brut. Totuși, atâta timp cât contribuțiile sunt transferate preponderent persoanei fizice, există riscul ca impactul să fie resimțit asupra salariilor negociate la valoarea brută.
În prezent, contribuțiile sunt defalcate între angajat și angajator, astfel:
  • Angajatul datorează 10,5% – CAS, 5,5% – CASS, 0,5% – șomaj
  • Angajatorul datorează 15,8% – CAS în condiții normale de muncă (se adaugă  5 pp pentru condiții deosebite și 10 pp pentru condiții speciale), 5,2% – CASS, 0,5% – șomaj.
Prin proiect, contribuțiile vor fi:
  • Angajatul va datora 21,7% – CAS, 8,9% – CASS
  • Angajatorul va datora 4,2% pentru condiții deosebite și 8,2% pentru condiții speciale de muncă – CAS, 0,8% – șomaj
Angajatorii mai plătesc contribuții pentru fondul de concedii medicale, fondul de accidente de muncă și fondul de creanțe salariale. Și aceste contribuții sunt în ușoară scădere. Prin urmare, contribuțiile datorate de angajatori se reduc, în timp ce se majorează cele individuale.
Per total, rata de taxare se micșorează, însă pentru persoanele cu activități independente va fi o majorare semnificativă care va resimțită pentru că vor datora 21,7% și 8,9% față de 10,5% – CAS și 5,5% – CASS. În prezent, pot opta pentru plata cotei individuale de pensie de 10,5% sau a celei complete de 26,3%. Practic, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor Codului fiscal rata de taxare a PFA se va dubla și va ajunge la un nivel similar cu cel al salariilor. În cazul pensiilor CAS este menținută la 5,5%.
Sursa: radu-tudor.ro

Citeşte mai multe despre:   radu tudor,   dacian ciolos

350.000 de bugetari cu mapa, 158.000 cu sapa


350.000 de bugetari cu mapa, 158.000 cu sapa

Autor: Daniela Ivan 08 Sep 2016 - 09:05
350.000 de bugetari cu mapa, 158.000 cu sapa Adrian Manolache


România are peste 507.200 de bugetari în administraţia publică centrală, însă doar 158.700 sunt funcţionari publici, restul sunt demnitari sau personal auxiliar. Un funcţionar duce în spate alţi doi bugetari: secretare, consilieri, şoferi sau şefi şi înalţi demnitari.

E plină ochi administraţia publică de demnitari cu funcţii de miniştri, secretari de stat sau şefi de instituţii publice plătiţi de la bugetul de stat sau al asigurărilor sociale. În afară de Guvern, Preşedinţie, Senat şi Camera Deputaţilor, alte 4.361 de autorităţi şi instituţii publice, multe cu filiale în judeţe, sunt conduse de demnitari, care la rândul lor au cabinetele ticsite de consilieri, secretare, xeroxişti, asistente personale şi şoferi.
Cum peştele de la cap se împute, în Camera Deputaţilor şi în Senat lucrează, în total, 2.600 de angajaţi care-i deservesc pe cei aproape 500 de parlamentari, deputaţi şi senatori, câţi mai sunt acum. Deci fiecare ales are, în medie, cinci slujnici care-i ajută în procesul legislativ.
Nici premierul Dacian Cioloş nu s-a lăsat mai prejos. El are o echipă personală formată din 28 de angajaţi, şase secretari de stat, nouă consilieri de stat, opt consilieri personali şi cinci consilieri la cancelaria prim-ministrului. Una peste alta, la Secretariatul General al Guvernului trebăluiesc 3.202 de bugetari care plimbă hârtii prin Palatul Victoria.
Şi preşedintele Klaus Iohannis este înconjurat de 23 de sfătuitori cu rang de consilieri de stat plătiţi de la buget. Aceştia conduc departamente care au angajaţi secretare, consilieri cu rang inferior etc. În total, 211 bugetari lucrează pentru preşedinte, care la rândul lor sunt păziţi de o armată de ofiţeri şi subofiţeri din Serviciul de Pază şi Protecţie (SPP).
Avertismente de la UE
Comisia Europeană a atras atenţia în Raportul de ţară al României pentru 2016 că structura organizatorică a administrației publice este instabilă.  „Administrația publică nu aplică în prezent o abordare uniformă în ceea ce privește gestionarea resurselor umane. Doar 13% din personal sunt funcționari publici, sub autoritatea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Restul personalului, format în general din agenți contractuali, intră sub incidența normelor generale prevăzute în Codul Muncii și în legislația muncii”, se arată în documentul citat. Reprezentanţii Comisiei Europene au identificat ca probleme principale reorganizările instituționale frecvente legate în cele mai multe cazuri de ciclul electoral, precum și utilizarea excesivă a numirilor provizorii în poziții de conducere.
Unul din cinci salariaţi e bugetar
Din cei 5.554.414 de angajaţi activi înregistraţi cu contracte de muncă la Revisal, 1.187.659 sunt bugetari. Dintre aceştia 507.259 sunt în administraţia publică centrală şi alţi 680.400 în administraţia publică locală. Aici intră şi doctorii şi personalul medical, dar şi profesorii şi angajaţii din şcoli. Una peste alta, unul din cinci salariaţi este plătit de la bugetul de stat.

miercuri, 7 septembrie 2016

EXCLUSIV Cresc contribuțiile de asigurări ale angajaților. PFA vor fi puternic afectate

EXCLUSIV Cresc contribuțiile de asigurări ale angajaților. PFA vor fi puternic afectate
scris ieri, 18:05
Contribuțiile de asigurări sociale (CAS) ale angajatului vor fi majorate de la 10,5% la 21,7%, iar pentru sănătate (CASS) de la 5,5% la 8,9%, potrivit proiectului de ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea Codului fiscal obținut de Profit.ro. În schimb, angajatorii vor fi scutiți de CAS pentru condiții normale de muncă, precum și de CASS. Măsura va afecta persoanele cu activități independente care, în prezent, datorează 10,5% și 5,5%. Povara taxării se va dubla în cazul lor.
Angajatorii vor achita doar CAS pentru condiții deosebite sau speciale de muncă, de 4,2%, respectiv 8,2%. Astfel, contribuțiile sunt aproape integral mutate în sarcina angajatului sau a persoanei fizice cu activități independente, cum sunt Persoanele Fizice Autorizate (PFA) și profesiile libere. Pentru a atenua impactul majorării contribuțiilor asupra salariaților, proiectul prevede măsuri care vizează salariul mediu brut. Totuși, atâta timp cât contribuțiile sunt transferate preponderent persoanei fizice, există riscul ca impactul să fie resimțit asupra salariilor negociate la valoarea brută.

Astfel de știri exclusive vor fi disponibile în curând abonaților prin platforma PROFIT INSIDER

În prezent, contribuțiile sunt defalcate între angajat și angajator, astfel:
  • Angajatul datorează 10,5% - CAS, 5,5% - CASS, 0,5% - șomaj
  • Angajatorul datorează 15,8% - CAS în condiții normale de muncă (se adaugă  5 pp pentru condiții deosebite și 10 pp pentru condiții speciale), 5,2% - CASS, 0,5% - șomaj.
Prin proiect, contribuțiile vor fi:
  • Angajatul va datora 21,7% - CAS, 8,9% - CASS
  • Angajatorul va datora 4,2% pentru condiții deosebite și 8,2% pentru condiții speciale de muncă - CAS, 0,8% - șomaj
Angajatorii mai plătesc contribuții pentru fondul de concedii medicale, fondul de accidente de muncă și fondul de creanțe salariale. Și aceste contribuții sunt în ușoară scădere. Prin urmare, contribuțiile datorate de angajatori se reduc, în timp ce se majorează cele individuale.
Per total, rata de taxare se micșorează, însă pentru persoanele cu activități independente va fi o majorare semnificativă care va resimțită pentru că vor datora 21,7% și 8,9% față de 10,5% - CAS și 5,5% - CASS. În prezent, pot opta pentru plata cotei individuale de pensie de 10,5% sau a celei complete de 26,3%. Practic, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor Codului fiscal rata de taxare a PFA se va dubla și va ajunge la un nivel similar cu cel al salariilor. În cazul pensiilor CASS este menținută la 5,5%.
Totodată, vor fi afectate persoanele care au venituri din chirii și arendă care vor datora CASS de 8,9% în loc de 5,5%, în prezent.
Indemnizația de 35 mii euro nu a fost, încă, plătită. Dosarul e verificat amănunțit de ANAF CITEȘTE ȘI Indemnizația de 35 mii euro nu a fost, încă, plătită. Dosarul e verificat amănunțit de ANAF Ce prevede proiectul de Cod fiscal in privința contribuțiilor?
La articolul 64, după alineatul (2) se introduc trei alineate noi, alineatele (3), (4) și (5) care vor  avea următorul cuprins:
”(3) Cota pentru contribuția individuală de asigurări sociale datorate bugetului asigurarilor sociale de state este de 21,7% și se aplică asupra  bazei de calcul prevăzută pentru fiecare categorie de venit potrivit prevederilor art 61 alin. (1) din prezentul titlu .
(4) Cota pentru contribuția individulă de asigurari sociale de sănătate datorată Fondului național unic de asigurări de sănătate este de 8,9% și se aplică asupra  bazei de calcul prevăzută pentru fiecare categorie de venit potrivit prevederilor art 61 alin. (2) și (4) din prezentul titlu, cu excepția veniturilor din pensii pentru care cota de contribuție este de 5,5%.
(5) Baza lunara de calcul pentru contribuțiile prevăzute la alin. (3) și (4) nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, în vigoare în perioada pentru care se stabilesc contribuțiile sociale individuale obligatorii.”
Situația fondului de pensii, tot mai precară: Încasează din ce în ce mai puțin din contribuții și trebuie alimentat substanțial din alte taxe CITEȘTE ȘI Situația fondului de pensii, tot mai precară: Încasează din ce în ce mai puțin din contribuții și trebuie alimentat substanțial din alte taxe „Art. 138
Cotele de contribuții de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat
(1) Cotele de contribuții de asigurări sociale datorate  pentru activitățile dependente desfășurate în condiții deosebite, speciale  sau în alte condiții de muncă sunt următoarele:
a) 4,2% contribuția datorată de angajator pentru condiții deosebite de muncă;
b) 8,4% contribuția datorată de angajator pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare;
(2) Pentru  plătitorii de venituri prevăzuți la art. 136 alin. (1) lit. b),  c) și d) cota contribuției de asigurări sociale este de 21.7%”.
„Art. 186
Cota de contribuție de asigurări pentru șomaj
Cota de contribuție de asigurări pentru șomaj este de 0,80%.”
„Art. 194
Cota de contribuție pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate
                Cota de contribuție pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate este de 0,70%.”
„Art. 203
Cota de contribuție de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale
(1)          Cota de contribuție de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale este cuprinsă între 0,12% și 0,70%, diferențiată în funcție de clasa de risc, conform legii”
„Art.211
Cota de contribuție la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale
Cota de contribuție la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, datorată de angajator, este de 0,20%.  ”
Art. IV. – În scopul neutralizării efectelor majorării cotelor de contribuție de asigurări sociale individuală și contribuție de asigurări sociale de sănătate individuală, datorate de persoanele fizice, ca urmare a includerii contribuțiilor sociale obligatorii datorate de angajatori, se introduce următoarea măsură tranzitorie:
(1) În scopul asigurării aceluiași venit net pentru angajat, dar și a pastrării nivelului costului total cu salariile pentru angajator, începand cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, salariul de bază brut lunar aferente contractelor individuale de muncă, raporturilor de serviciu, actelor de detașare sau a statutelor speciale prevăzute de lege, aflate in derulare se modifică dupa cum urmează:
(a) pentru salariile de bază brute  lunare mai mici sau egale cu 5 câștiguri salariale medii brute pe economie, salariul brut lunar de bază se majorează cu 21%. Procentul de 21% reprezintă suma contribuțiilor angajatorului la fondul de asigurări sociale și fondul de asigurări sociale de sănătate datorate de angajator până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență;
(b) pentru salariile de bază brute lunare mai mari decât 5 câștiguri salariale medii pe economie, salariul brut lunar de bază se majorează cu 2.815 lei. Suma de 2.815 lei este egală cu suma dintre contribuțiile angajatorului la fondul de asigurări sociale și fondul de asigurări sociale de sănătate datorate de angajator până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, calculate pentru echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, luând în calcul că salariul mediu brut pentru 2016 este de 2.681lei.
                (2)  Nerespectarea de catre angajator a prevederilor alin. (1) se sanctionează cu amendă egală cu dublul diferențelor constatate în minus de către organul fiscal.

DOCUMENT Proiect de modificare a Codului Fiscal: Contributiile de asigurari sociale si de Sanatate ale angajatorilor se muta in sarcina angajatului / Firmele, obligate sa mareasca salariile brute / PFA-urile, afectate puternic. Ministerul Finantelor respinge proiectul prezentat pe surse

DOCUMENT Proiect de modificare a Codului Fiscal: Contributiile de asigurari sociale si de Sanatate ale angajatorilor se muta in sarcina angajatului / Firmele, obligate sa mareasca salariile brute / PFA-urile, afectate puternic. Ministerul Finantelor respinge proiectul prezentat pe surse

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 7 septembrie 2016, 10:47 Economie | Finanţe & Bănci

Contribuțiile de asigurări sociale (CAS) ale angajatului vor fi majorate de la 10,5% la 21,7%, iar pentru sănătate (CASS) de la 5,5% la 8,9%, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea Codului fiscal, despre care a scris in premiera marti seara Profit.ro. Potrivit proiectului, contributiile urmeaza sa fie platite doar angajati, ceea ce va avea un impact negativ asupra salariilor nete, iar in proiect se prevede ca angajatorii - inclusiv cei privati - sa fie obligati sa mareasca salariul brut. HotNews va prezinta cele doua proiecte (Cod Fiscal si Cod de Procedura Fiscala), obtinute pe surse. Proiectele, initiate de Ministerul Finantelor, au intrat in circuitul de avizare si de discutii cu mediul de afaceri. Proiectul nu a fost inca asumat sau respins oficial de Ministerul Finantelor.

UPDATE 12.05: Ministerul Finantelor a respins proiectul, printr-un comunicat de presa. Ministrul Anca Dragu a anuntat la Digi 24 ca in cateva zile pe site-ul Ministerului Finantelor va fi pus in consultare publica un proiect asumat de Minister prin care se urmareste "doar simplificarea legislatiei fiscale".

Comunicatul Ministerului Finantelor:


​În urma articolelor apărute în presă, Ministerul Finanțelor Publice face următoarele precizări:

Așa cum am menționat în nenumărate rânduri, Ministerul Finanțelor Publice nu are în vedere majorări de taxe și impozite în acest an. Singurele măsuri care au fost si sunt vizate sunt de simplificare a procedurilor fiscale și în favoarea activității economice.

“Am cerut experților din minister pe probleme de fiscalitate o analiză internă care să cuprindă mai multe scenarii de calcul pentru simplificarea, debirocratizarea și crearea unor condiții mai bune pentru mediul de afaceri.

În acest context, creșterea taxelor nu a fost luată în considerare ca scenariu posibil pentru pachetul de măsuri ce va modifica Codul Fiscal. Nu includem măsuri care să creeze poveri fiscale suplimentare pentru niciun tip de contribuabil, persoane juridice, fizice, persoane fizice autorizate sau cele cu activități independente”, a declarat Anca Dragu, Ministrul Finanțelor Publice.

Încă de la început, Ministerul Finanțelor a venit în sprijinul contribuabililor și a mediului de afaceri și are în vedere să continue această politică până la finalul anului.

Ministerul Finanțelor Publice nu are în vedere o creștere a contribuțiilor sociale obligatorii nici pentru angajat, nici pentru angajator. Persoanele Fizice Autorizate (PFA), cu activități independente sau profesii liberale nu sunt vizate de vreo măsură de creștere a taxării.

În egală măsură, Ministerul Finanțelor Publice nu a avut niciodată în vedere modificarea costului angajatorilor cu salariile și nici a salariilor nete.
De asemenea, nu este vizată acordarea vreunei amnistii fiscale. Informațiile apărute în presă, potrivit cărora averile nejustificate de până la un milion de euro primesc o perioadă de grație, respectiv până pe 31 martie 2017, nu reflectă o decizie a Ministerului Finanțelor Publice.

Subliniem faptul că nu există un proiect de modificare a Codului fiscal asumat de Ministrul Finanțelor Publice care să includă majorări de taxe și de impozite sau de contribuții sociale obligatorii





Principalele prevederi ale proiectului de modificare a Codului Fiscal:


In prezent, contributiile sunt defalcate intre angajat si angajator, astfel:
Angajatul datoreaza 10,5% - CAS, 5,5% - CASS, 0,5% - somaj
ngajatorul datoreaza 15,8% - CAS in conditii normale de munca (se adauga  5 pp pentru conditii deosebite si 10 pp pentru conditii speciale), 5,2% - CASS, 0,5% - somaj.

Prin proiect, contributiile vor fi:

Angajatul va datora 21,7% - CAS, 8,9% - CASS
Angajatorul va datora 4,2% pentru conditii deosebite si 8,2% pentru conditii speciale de munca - CAS, 0,8% - somaj

Angajatorii mai platesc contributii pentru fondul de concedii medicale, fondul de accidente de munca si fondul de creante salariale. Si aceste contributii sunt in usoara scadere. Prin urmare, contributiile datorate de angajatori se reduc, in timp ce se majoreaza cele individuale.


Citeste mai multe despre   

Nu va jucati cu taxele si impozitele in campania electorala. Cine plateste bilba cu taxele de la Guvern?

Nu va jucati cu taxele si impozitele in campania electorala. Cine plateste bilba cu taxele de la Guvern?

de Cristian Pantazi     HotNews.ro
Miercuri, 7 septembrie 2016, 13:44 Actualitate | Opinii

Cristian Pantazi
Foto: Hotnews
In ultimele 24 de ore s-a desfasurat una dintre cele mai grave crize de imagine ale guvernului Ciolos: proiectul de modificare a Codului Fiscal. Guvernul a reactionat greoi si a permis ca timp de aproape o zi se se rostogoleasca pe net si TV un proiect cu potential urias de prejudiciere a imaginii: modificarea unor taxe si impozite in plina campanie electorala. Nici acum nu stim a cui a fost initiativa, nici pina acum nu a platit nimeni.

  • Cronologia e urmatoarea:

Marti dupa-amiaza, Profit.ro publica principalele prevederi ale unui proiect de Modificare a Codului Fiscal, proiect obtinut pe surse de la Ministerul Finantelor. La cateva ore dupa aceea, ZF publica si el detalii din proiect. Informatiile sint de maxim interes pentru populatia activa, cu impact pe angajati si firme, asa ca pe net incep discutii furtunoase. HotNews.ro si alte publicatii cer lamuriri marti seara de la Ministerul Finantelor si Guvern pentru a afla daca e un proiect asumat sau nu de Minister sau / si de Guvern. Nici un raspuns oficial. Miercuri dimineata, televiziunile de stiri preiau subiectul, majoritatea avind ca titlu/burtiera sintagma "Guvernul mareste taxele pentru angajati". Dupa alte cateva ore agonizante, in care ziaristi, cititori si telespectatori laolalta ne intrebam daca Ministerul Finantelor isi asuma sau nu proiectul, ministerul iese miercuri, la ora 12.00, cu un comunicat in care respinge proiectul.

  • Ce stim in plus fata de aceasta cronologie?

Initiativa prezentata de Profit.ro exista, nu e o inventie.
Ea are viata ei proprie si ar fi plecat de la un secretar de stat din Ministerul Finantelor, nu fara stirea ministrului. (De altfel, intr-o declaratie la Digi 24, ministrul Finantelor, Anca Dragu, explica faptul ca in minister exista mai multe idei despre cum sa fie modificat Codul Fiscal).

Mai mult: proiectul ar fi plecat deja spre mai multe organizatii patronale si institutii care sint in dialog permanent cu Ministerul Finantelor. Proiectul avea pe el avize din interiorul Ministerului Finantelor. Cu alte cuvinte, nu e vorba despre un proiect picat din cer sau rod al capriciului unor inalti functionari ori demnitari din Ministerul Finantelor. Proiectul prezentat pe surse avea, deci, un anumit grad de maturitate in interiorul administratiei centrale.

  • Ce semnificatie are ceea ce s-a intimplat?

Timp de aproape 24 de ore, publicul - tinta al unor potentiale modificari de Cod Fiscal a cautat innebunit detalii despre acest proiect fantomatic. Timp de aproape 24 de ore, acest public (in paranteza fie spus, e vorba de multi dintre cei satui de felul in care politicienii jongleaza cu banii din taxe si impozite) a asteptat o pozitie oficiala a Ministerului Finantelor sau a Guvernului.

Pozitia Ministerului Finantelor a venit intr-un tirziu, sub forma respingerii paternitatii acestui proiect.

Dar stim sigur ca proiectul a existat, iar colegii de la Profit.ro nu au inventat subiectul.

Nimeni nu a platit pina acum pentru aceasta gafa uriasa de comunicare.
De ce o consider o gafa de comunicare? Pentru ca e inadmisibil sa lasi 24 de ore un subiect precum modificarea radicala a taxelor si impozitelor sa se rostogoleasca in spatiul public fara o pozitie oficiala. Mai ales in perioada electorala, cind realist vorbind e aproape imposibil sa ai parte de o discutie rationala pe aceasta tema. Mai ales in cazul unui guvern tehnocrat, vinat de toti politicienii care vor sa arate ce solutie proasta e guvernul Ciolos & co.

Cred ca exista doua posibilitati.

Prima: proiectul este real,
a ajuns in presa dintr-un motiv sau altul (dibacia ziaristului, incercarea initiatorilor de a testa opinia publica, calcul politic etc) si a fost retras dupa ce initiatorii si-au dat seama ca reactia e negativa. Atunci ni s-a servit o minciuna de la Ministerul Finantelor, si trebuie sa ne ingrijoreze faptul ca acest guvern s-a putut gindi la o masura precum impunerea maririi de salarii in companii private (un sacrilegiu in orice economie libera).

A doua: proiectul nu a avut girul Ministerului Finantelor si al Guvernului
, a plecat pe circuit dintr-un abuz al unui demnitar/inalt functionar, iar Ministerul si Guvernul au fost puse intr-o situatie penibila. Solutia e simpla: demiterea personajului care a provocat aceasta criza.