Guvernul Victor Ponta se face că salvează, pentru a doua oară, „mândria noastră naţională”
(citat din premierul României) care este Institutul Cantacuzino. Prima
dată l-a salvat în 2013 când, după ce l-au filmat toate televiziunile
prezentând triumfător o fiolă de vaccin românesc, s-a dovedit că acel
vaccin avea un nivel de endotoxicitate inadmisibil în Europa.
Această
a doua salvare, comandată de Victor Ponta şi semnată de Gabriel Oprea
cu câteva săptămâni în urmă, nu este altceva decât un mare fâsss, o
cacealma, un praf patriotard aruncat în ochii studenţilor care au ieşit
în stradă pentru o frumoasă poveste care a fost, odată, medicina
românească de la Cantacuzino.
Să
rostim diagnosticul de la început: Institutul Cantacuzino este distrus.
S-a ajuns aici din cauza incompetenţei manageriale acceptate tacit
vreme de un deceniu de guvernele Năstase, Tăriceanu şi Boc.
Am scris atunci pe larg
despre ce s-a întâmplat, dar România este condusă de peste trei ani de
guvernul Ponta care nu doar că a promis refacerea Institutului, dar
s-a şi împăunat cu salvarea lui
în 2013. Atunci Victor Ponta a dat Institutului Cantacuzino aproape 2,5
milioane de euro care, alături de cele 10 milioane de euro investite
printr-un program al Băncii Mondiale, trebuiau să ducă la producţia
primei fiole de vaccin românesc din ultimii 5 ani.
Cu surle şi
trâmbiţe a fost prezentată acea fiolă de către Victor Ponta şi Eugen
Nicolăescu, ministrul Sănătăţii la acel moment. Radu Tudor, imparţialul
(sic) jurnalist al Antenei 3, scria atunci că, datorită guvernului
Ponta,
Institutul „a fost salvat din ghearele mafiei imobiliare, de tot soiul de cocoşi portocalii”. Urmau să treacă doar două luni până când
avea să se dovedească că vaccinul respectiv nu respecta norme de siguranţă obligatorii şi că tot vaccinul produs în acel an de Institut putea fi aruncat la gunoi.
Vinovaţii sunt clar menţionaţi într-un
raport ulterior al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii: echipa de la Cantacuzino care a lucrat „aproape de limita de eşec” din cauza
presiunii „extreme” exercitată de politicieni ca vaccinul să fie terminat cât mai repede.
Desigur că Victor Ponta nu ştia că un vaccin nu se fabrică în funcţie
de ciclurile de alegeri şi de apetitul său electoral. Atunci s-a
încercat muşamalizarea poveştii care a ajuns, din fericire, în presă şi
doar astfel poporul a aflat că fiolele cu care urma să fie vaccinat erau
proaste. Totul s-a sfârşit printr-o sesizare la SRI şi
un dosar deschis de Parchet despre care, de atunci, nu mai ştim nimic. Deh, un caz extrem de delicat.
Aici
s-ar fi pus punct în relaţia dintre guvernul Ponta şi Institutul
Cantacuzino dacă, în această primăvară, o mână de studenţi medicinişti
nu ar fi început să protesteze, pe Facebook (
vezi grupul lor aici)
dar şi în stradă, împotriva falimentării Institutului. E un caz clasic
în care un atom mic şi liber, deci imprevizibil, pune în mişcare o
întreagă maşinărie care altfel trebuie bine unsă de oameni cu mulţi
bani.
În acest caz particular, factorul declanşator a fost
inocent: un profesor de la Medicina din Bucureşti care ştie să-şi
farmece studenţii le-a povestit istoria (într-adevăr fascinantă) a
Institutului. Studenţii, entuziaşti şi plini de intenţii bune,
au început să facă zgomot.
Presa, care iubeşte astfel de poveşti, a cuplat rapid şi, în câteva
săptămâni, subiectul era din nou peste tot: Institutul Cantacuzino
moare. Deşi murea pentru a enşpea oară în ultimul deceniu, guvernul
Ponta a reacţionat rapid. Dosarul era unul extrem de delicat şi nici
popularitatea premierului nu se simţea mai bine.
Drept urmare,
Institutul Cantacuzino a fost luat de la Ministerul Sănătăţii şi dat
Ministerului Educaţiei, după ce Universitatea de Medicină din Bucureşti a
refuzat să se lege la cap cu administrarea unui muribund. La fiecare
intervenţie televizată pe acest subiect, Victor Ponta juca, ipocrit,
îngrijorarea. De ce ipocrit? Să vedem ce măsuri a luat...
Prima
şi cea mai trâmbiţată a fost alocarea a 10 milioane de Euro de la buget
Institutului Cantacuzino, care este acoperit de datorii în principal
către stat. Cu alte cuvinte, ce face guvernul Ponta este să ierte
Institutul de datorii şi pe responsabilii care l-au băgat în aceste
datorii. Şi să-i mai prelungească câteva luni coma până ce cartoful
fierbinte va ateriza în curtea altui guvern.
Dacă ar fi avut
măcar o urmă de seriozitate în privinţa salvării Institutului
Cantacuzino, guvernul Ponta ar fi anunţat un plan multi-anual de
investiţii. Să porneşti o producţie în domeniul vaccinurilor e treabă
serioasă: şi tehnic, şi managerial şi financiar. Înainte de a veni Ponta
la putere, statul băgase deja 8 milioane de Euro în Institut. Prea
puţin, e limpede astăzi, pentru o revenire consistentă... Ponta nu a
făcut altceva decât să reproducă comportamentul guvernului Boc şi
Tăriceanu:
să-i ierte pe vinovaţi şi să amâne problema, nicidecum s-o rezolve.Dar
spre deosebire de predecesorii lui, guvernul Ponta a dat şi o lege nouă
prin care a stabilit că Institutul Cantacuzino este de „interes
strategic”, lege semnată de ministrul „interesului naţional”, Gabriel
Oprea. Imediat
televiziunile prietene au anunţat că Guvernul salvează Institutul.
Doar
că această formulă aparent magică este un mare fâsss. Nu înseamnă nimic
altceva decât că Institutul Cantacuzino va putea mult mai greu intra
într-un parteneriat public-privat care l-ar putea repune pe linia de
plutire. Şi nu, această formulă nu protejează Institutul Cantacuzino de
interesele privaţilor vicioşi. Din contră, îi răpeşte o şansă prin care,
de pildă, Olanda şi-a salvat de la dispariţie institutul similar prin
care producea vaccinuri şi care, în 2012, a intrat într-un parteneriat
public-privat.
Legea respectivă mai ascunde câteva surprize neplăcute. Spre deosebire de legea veche, în varianta nouă
se prevede clar posibilitatea ca Institutul să-şi închirieze bunurile.
Printre aceste bunuri găsim cele 11 hectare din Băneasa sau zona imensă
din apropierea Palatului Parlamentului. Va fi nevoie doar de o aprobare
a Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, cea
care conduce de acum destinele Institutului şi îl are la vârf pe
inginerul Tudor Prisecaru, fost decan al Facultăţii de Inginerie
Mecanică din Bucureşti. Cum? Vi se pare ciudat că principalul oblăduitor
al Institutului va fi un politehnist? Şi mie.
O altă surpriză
este că, în legea veche se prevedea că Institutul poate produce
„preparate biologice profilactice”: adică vaccinuri de orice fel.
Lucrurile s-au schimbat acum, formularea generoasă fiind înlocuită cu
una mult mai restrictivă: Institutul poate avea „
activităţi de producţie pentru situaţii speciale, cum ar fi vaccin gripal pandemic”. Aşadar în
situaţii speciale
se mai poate vorbi despre producţia de vaccinuri la Cantacuzino. Foarte
ciudată este şi menţionarea explicită în lege a vaccinului gripal, care
nu are nimic de-a face cu „asigurarea protecţiei esenţiale a siguranţei
stării de sănătate a populaţiei”, menţionată chiar la începutul legii.
Aş
fi înţeles şi m-aş fi bucurat dacă ar fi apărut explicit menţionate în
lege vaccinurile din schema de vaccinare de care toţi copiii români au
nevoie, pe care Institutul Cantacuzino ştia încă să le fabrice în urmă
cu 15 ani. Dar nu, apare doar gripalul, un vaccin opţional şi
fără o miză comercială majoră.
După
astfel de veşti, reducerea prin lege a numărului de maxim de posturi de
la peste 1000 (din care aproximativ 600 ocupate) la 430, devine doar un
trist detaliu.
Vara anului 2015 va rămâne în istoria medicinii
româneşti ca cea în care Institutul Cantacuzino a încetat, prin lege, să
mai existe în formula imaginată de fondatorul său: un loc în care
cercetătorii şi medicii lucrează cot la cot pentru a atinge finalitatea
obţinerii unor vaccinuri şi produse medicale esenţiale populaţiei
României.
Lipsindu-l de fondurile necesare, trecându-l complet
în zona educaţiei şi cercetării şi limitându-i, prin lege, capacitatea
de a mai juca vreodată un rol semnificativ pe piaţa vaccinurilor din
România, guvernul Ponta nu face altceva decât să bată ultimul cui în
sicriul Institutului Cantacuzino. O decizie luată ruşinos, pe tăcute, în
timp ce
la televiziunile prietene era prezentată, patriotard, ca o salvare.
Încă o dată, Victor Ponta a reuşit să-şi păcălească poporul.
Citeste mai multe despre
victor ponta •
institutul cantacuzino •
vaccinuri
[P] ---------------------------------
Vezi galeria foto
