miercuri, 12 august 2015

Acuzații dure la adresa Casei Regale: Vorbe grele din interiorul scandalului

Acuzații dure la adresa Casei Regale: Vorbe grele din interiorul scandalului

Interesant!
11.08.2015
Autor: Cristi Teodorescu
10408147_909946872382372_8048888651009973765_n
Regele Mihai i-a retras nepotului său Nicolae, fiul Principesei Elena, titlul de „Principe al României” şi calificativul de „Alteţă Regală”. Atacuri dure vin chiar din interiorul Casei Regale după decizia Regelui. Cel care critică furibund este un personaj foarte apropiat și de președintele Klaus Iohannis. Designerul Casei Regale, Alexandru Ciucu, cel care este și designerul lui Klaus Iohannis, a scris că este uimit de decizia Regelui şi că regretă gestul făcut de Familia Regală.
Citește și: Acestea sunt motivele pentru care fostul principe Nicolae a fost decăzut din drepturi / SURSE
Designerul Alexandru Ciucu a scris, marţi, pe pagina sa de Facebook, că nu înţelege gestul făcut de Regelui Mihai I de a-i retrage titlul de „Principe al României” nepotului său, Nicolae.
„Prietenul meu, Principele
Am aflat cu stupoare si regret, despre decizia MS Regelui Mihai al Romaniei, de a retrage titlul de Principe al Romaniei si apelativul de Alteta Regala, nepotului sau Nicolae. Nu inteleg acest gest, asa cum cred ca nu-l intelege nimeni, in afara Familiei Regale. Nu-l inteleg cu atat mai mult, cu cat lucrurile pareau ca merg intr-o directie foarte buna pentru viitorul Casei Regale.
Citește și: VIDEO Explicațiile Casei Regale referitoare la retragerea titlului lui Nicolae, fost principe

Il cunosc destul de bine pe Principele Nicolae, si inca de la prima intalnire am avut sentimentul ca titulatura de Principe nu este doar un nume cu care s-a trezit peste noapte. I se potriveste pur si simplu. Este educat si construit in sufletul sau, sa faca cinste acestui rang. Am avut privilegiul ca la una din prezentarile mele de la Monaco, sa-l am ca invitat de onoare. Am avut astfel ocazia sa petrecem cateva zile impreuna. Rar am intalnit un om atat de tanar si de important in acelasi timp, sa fie atat de modest, deschis si sufletist. A fost inceputul unei frumoase prietenii, capabila sa treaca peste apelative si formalitati de adresare. Am convenit totusi ca daca suntem in public sa ne adresam cu apelativele consacrate, „Alteta Regala”, respectiv, „Domnule”. Si asa am facut. Pana astazi, cand oficial nu ma mai pot adresa Principelui Nicolae cu apelativul „Alteta Regala”.
Citește și: Regele Mihai i-a retras lui Nicolae titlul de „Principe” şi calificativul de „Alteţă Regală”

Pe de alta parte nu sunt eu in masura sa analizez deciziile Majestatii Sale. Am incredere in puterea Sa de discernamant si sunt convins ca vom intelege mai tarziu acest gest, care astazi ni se pare fara noima. S-a mai intamplat deja de a lungul istoriei…
Citește și: Imagini cu Regele Mihai în reședința din Elveția: Peste o lună face 94 de ani / FOTO

Revenind insa la ideile de mai sus, in virtutea prieteniei care ma leaga de Principele Nicolae, si a intelegerii pe care am facut-o mai de mult, ma vad nevoit sa inversez modalitatea de adresare. Ii voi spune public Domnule Nicolae, si in privat, Alteta Regala. Pentru ca in sufletul meu, are toate calitatile pentru a ramane Principe si prieten al meu. Iar la mine, prietenia este pe viata”, a scris Alexandru Ciucu.
Vezi și:Reacția fostului principe Nicolae după retragerea titlurilor regale

Profesorii nu primesc nici un ban, primesc cu 70% mai mult salariatii lui Iohannis si ai lui Ponta

Profesorii nu primesc nici un ban, primesc cu 70% mai mult salariatii lui Iohannis si ai lui Ponta

12 Aug , 2015  
După demnitari, o altă categorie de bugetari sunt discriminaţi pozitiv şi primesc salarii mărite înaintea altor angajaţi de la stat. Printr-o modificare legislativă realizată pe ultima sută de metri a sesiunii parlamentare de primăvară, angajații Administraţiei Președinție și ai Guvernului au primit majorări salariale substanțiale.
Legea 174, prin care Parlamentul a decis majorarea salarială, a fost publicată în Monitorul Oficial pe 30 iunie, iar prevederile acesteia modifică Ordonanța de Urgență a Guvernului 86/2014, care stabilește măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale.
„Salarizarea personalului din cadrul Administrației Prezidențiale și aparatului de lucru al Guvernului se stabilește la nivelul de salarizare maxim aflat în plată aferent funcțiilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului”, este amendamentul care a condus ca salariații celor două Palate să beneficieze de o majorare salarială care poate să ajungă până la 70%.
Citeste mai mult pe www.revistablogurilor.ro

marți, 11 august 2015

Dupa amiaza de vara torida

News Feed

E trecut de oră 13 si teoretic ar trebui să ne odihnim în liniște până spre ora 16-17. Dar cum să te odihnești cu zarva copiilor care se joacă în față blocului? Plus ca începe să te toropească căldură soarelui în condițiile în care în zonă noastră e cod galben de caniculă. Ce părinte responsabil își lăsa copilul afară, în căldura de la mijlocul unei zile toride de vara, cu tot riscul de insolație și deshidratare?
— at Smirodava.

sâmbătă, 8 august 2015

La Ordinea Zilei: Plicul pentru doctor poate aduce 10 ani de închisoare

07 Aug 2015 - 20:58
La Ordinea Zilei: Plicul pentru doctor poate aduce 10 ani de închisoare bzi.ro
Medicii care lucrează în sistemul public de sănătate nu pot primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţii lor, această practică fiind în dezacord cu normele penale aflate în vigoare, potrivit unei decizii a instanţei supreme publicate în Monitorul Oficial al României.

Decizia pronunţată pe 4 iunie de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), a apărut, pe 5 august, în Monitorul Oficial şi este obligatorie de la momentul publicării.

Subiectul a fost dezbătut în ediţia de vineri a emisiunii "La Ordinea Zilei", realizată de Dana Grecu, la Antena 3.

Medicul oftalmolog Monica Pop a explicat că un medic din sistemul de stat din România nu poate supravieţui cu banii care i se dau ca salariu.

Întrebată dacă ar fi putut supravieţui doar cu salariul de doctor la stat, Monica Pop a recunoscut că nu se poate pune problema.

"Eu sunt o excepţie. pentru că am salariu şi de la universitate şi pentru că am moştenit de la părinţii mei, şi ei medici, am avut unde să stau, am avut tot ce am avut nevoie. Altfel, categoric nu s-ar fi pus problema. Foarte mulţi s-au dus să lucreze în privat, ceea ce noi, directorii de spital, nu avem voie. Ce am luat eu de la spitalul de stat, cu ce îl prejudiciez eu? Nu are cum să supravieţuiească."

De asemenea, fostul premier Petre Roman a reiterat că sistemul are de pierdut prin astfel de decizii şi cetăţenii au de suferit.

"Dacă sistemul de stat se prăbuşeşte, ştiţi cine pătimeşte? Cetăţenii. Toate discuţiile pe care le-am avut, în toate discuţiile ni s-a spus să întărim sistemul de stat. Pentru că cel privat oricum există, oricum se dezvoltă, dar pentru milioane de oameni care nu au posibilitatea la privat, sistemul de stat este ceea ce a inventat mai frumos această civilizaţie europeană. Noi nu avem voie să dăm cu barda în chestia asta, să îi considerăm pe medici nişte penali."



Citeşte mai multe despre:   la ordinea zilei

marți, 4 august 2015

Desi a promis ca-l salveaza, guvernul Ponta a batut ultimul cui in sicriul Institutului Cantacuzino. Prin lege

Guvernul Victor Ponta se face că salvează, pentru a doua oară, „mândria noastră naţională” (citat din premierul României) care este Institutul Cantacuzino. Prima dată l-a salvat în 2013 când, după ce l-au filmat toate televiziunile prezentând triumfător o fiolă de vaccin românesc, s-a dovedit că acel vaccin avea un nivel de endotoxicitate inadmisibil în Europa.

Această a doua salvare, comandată de Victor Ponta şi semnată de Gabriel Oprea cu câteva săptămâni în urmă, nu este altceva decât un mare fâsss, o cacealma, un praf patriotard aruncat în ochii studenţilor care au ieşit în stradă pentru o frumoasă poveste care a fost, odată, medicina românească de la Cantacuzino.

Să rostim diagnosticul de la început: Institutul Cantacuzino este distrus. S-a ajuns aici din cauza incompetenţei manageriale acceptate tacit vreme de un deceniu de guvernele Năstase, Tăriceanu şi Boc. Am scris atunci pe larg despre ce s-a întâmplat, dar România este condusă de peste trei ani de guvernul Ponta care nu doar că a promis refacerea Institutului, dar s-a şi împăunat cu salvarea lui în 2013. Atunci Victor Ponta a dat Institutului Cantacuzino aproape 2,5 milioane de euro care, alături de cele 10 milioane de euro investite printr-un program al Băncii Mondiale, trebuiau să ducă la producţia primei fiole de vaccin românesc din ultimii 5 ani.

Cu surle şi trâmbiţe a fost prezentată acea fiolă de către Victor Ponta şi Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii la acel moment. Radu Tudor, imparţialul (sic) jurnalist al Antenei 3, scria atunci că, datorită guvernului Ponta, Institutul „a fost salvat din ghearele mafiei imobiliare, de tot soiul de cocoşi portocalii”. Urmau să treacă doar două luni până când avea să se dovedească că vaccinul respectiv nu respecta norme de siguranţă obligatorii şi că tot vaccinul produs în acel an de Institut putea fi aruncat la gunoi.

Vinovaţii sunt clar menţionaţi într-un raport ulterior al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii: echipa de la Cantacuzino care a lucrat „aproape de limita de eşec” din cauza presiunii „extreme” exercitată de politicieni ca vaccinul să fie terminat cât mai repede. Desigur că Victor Ponta nu ştia că un vaccin nu se fabrică în funcţie de ciclurile de alegeri şi de apetitul său electoral. Atunci s-a încercat muşamalizarea poveştii care a ajuns, din fericire, în presă şi doar astfel poporul a aflat că fiolele cu care urma să fie vaccinat erau proaste. Totul s-a sfârşit printr-o sesizare la SRI şi un dosar deschis de Parchet despre care, de atunci, nu mai ştim nimic. Deh, un caz extrem de delicat.

Aici s-ar fi pus punct în relaţia dintre guvernul Ponta şi Institutul Cantacuzino dacă, în această primăvară, o mână de studenţi medicinişti nu ar fi început să protesteze, pe Facebook (vezi grupul lor aici) dar şi în stradă, împotriva falimentării Institutului. E un caz clasic în care un atom mic şi liber, deci imprevizibil, pune în mişcare o întreagă maşinărie care altfel trebuie bine unsă de oameni cu mulţi bani.

În acest caz particular, factorul declanşator a fost inocent: un profesor de la Medicina din Bucureşti care ştie să-şi farmece studenţii le-a povestit istoria (într-adevăr fascinantă) a Institutului. Studenţii, entuziaşti şi plini de intenţii bune, au început să facă zgomot. Presa, care iubeşte astfel de poveşti, a cuplat rapid şi, în câteva săptămâni, subiectul era din nou peste tot: Institutul Cantacuzino moare. Deşi murea pentru a enşpea oară în ultimul deceniu, guvernul Ponta a reacţionat rapid. Dosarul era unul extrem de delicat şi nici popularitatea premierului nu se simţea mai bine.

Drept urmare, Institutul Cantacuzino a fost luat de la Ministerul Sănătăţii şi dat Ministerului Educaţiei, după ce Universitatea de Medicină din Bucureşti a refuzat să se lege la cap cu administrarea unui muribund. La fiecare intervenţie televizată pe acest subiect, Victor  Ponta juca, ipocrit, îngrijorarea. De ce ipocrit? Să vedem ce măsuri a luat...

Prima şi cea mai trâmbiţată a fost alocarea a 10 milioane de Euro de la buget Institutului Cantacuzino, care este acoperit de datorii în principal către stat. Cu alte cuvinte, ce face guvernul Ponta este să ierte Institutul de datorii şi pe responsabilii care l-au băgat în aceste datorii. Şi să-i mai prelungească câteva luni coma până ce cartoful fierbinte va ateriza în curtea altui guvern.

Dacă ar fi avut măcar o urmă de seriozitate în privinţa salvării Institutului Cantacuzino, guvernul Ponta ar fi anunţat un plan multi-anual de investiţii. Să porneşti o producţie în domeniul vaccinurilor e treabă serioasă: şi tehnic, şi managerial şi financiar. Înainte de a veni Ponta la putere, statul băgase deja 8 milioane de Euro în Institut. Prea puţin, e limpede astăzi, pentru o revenire consistentă... Ponta nu a făcut altceva decât să reproducă comportamentul guvernului Boc şi Tăriceanu: să-i ierte pe vinovaţi şi să amâne problema, nicidecum s-o rezolve.

Dar spre deosebire de predecesorii lui, guvernul Ponta a dat şi o lege nouă prin care a stabilit că Institutul Cantacuzino este de „interes strategic”, lege semnată de ministrul „interesului naţional”, Gabriel Oprea. Imediat televiziunile prietene au anunţat că Guvernul salvează Institutul.

Doar că această formulă aparent magică este un mare fâsss. Nu înseamnă nimic altceva decât că Institutul Cantacuzino va putea mult mai greu intra într-un parteneriat public-privat care l-ar putea repune pe linia de plutire. Şi nu, această formulă nu protejează Institutul Cantacuzino de interesele privaţilor vicioşi. Din contră, îi răpeşte o şansă prin care, de pildă, Olanda şi-a salvat de la dispariţie institutul similar prin care producea vaccinuri şi care, în 2012, a intrat într-un parteneriat public-privat.

Legea respectivă mai ascunde câteva surprize neplăcute. Spre deosebire de legea veche, în varianta nouă se prevede clar posibilitatea ca Institutul să-şi închirieze bunurile. Printre aceste bunuri găsim cele 11 hectare din Băneasa sau zona imensă din apropierea Palatului Parlamentului. Va fi nevoie doar de o aprobare a Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, cea care conduce de acum destinele Institutului şi îl are la vârf pe inginerul Tudor Prisecaru, fost decan al Facultăţii de Inginerie Mecanică din Bucureşti. Cum? Vi se pare ciudat că principalul oblăduitor al Institutului va fi un politehnist? Şi mie.

O altă surpriză este că, în legea veche se prevedea că Institutul poate produce „preparate biologice profilactice”: adică vaccinuri de orice fel. Lucrurile s-au schimbat acum, formularea generoasă fiind înlocuită cu una mult mai restrictivă: Institutul poate avea „activităţi de producţie pentru situaţii speciale, cum ar fi vaccin gripal pandemic”. Aşadar în situaţii speciale se mai poate vorbi despre producţia de vaccinuri la Cantacuzino. Foarte ciudată este şi menţionarea explicită în lege a vaccinului gripal, care nu are nimic de-a face cu „asigurarea protecţiei esenţiale a siguranţei stării de sănătate a populaţiei”, menţionată chiar la începutul legii.

Aş fi înţeles şi m-aş fi bucurat dacă ar fi apărut explicit menţionate în lege vaccinurile din schema de vaccinare de care toţi copiii români au nevoie, pe care Institutul Cantacuzino ştia încă să le fabrice în urmă cu 15 ani. Dar nu, apare doar gripalul, un vaccin opţional şi fără o miză comercială majoră.

După astfel de veşti, reducerea prin lege a numărului de maxim de posturi de la peste 1000 (din care aproximativ 600 ocupate) la 430, devine doar un trist detaliu.

Vara anului 2015 va rămâne în istoria medicinii româneşti ca cea în care Institutul Cantacuzino a încetat, prin lege, să mai existe în formula imaginată de fondatorul său: un loc în care cercetătorii şi medicii lucrează cot la cot pentru a atinge finalitatea obţinerii unor vaccinuri şi produse medicale esenţiale populaţiei României.

Lipsindu-l de fondurile necesare, trecându-l complet în zona educaţiei şi cercetării şi limitându-i, prin lege, capacitatea de a mai juca vreodată un rol semnificativ pe piaţa vaccinurilor din România, guvernul Ponta nu face altceva decât să bată ultimul cui în sicriul Institutului Cantacuzino. O decizie luată ruşinos, pe tăcute, în timp ce la televiziunile prietene era prezentată, patriotard, ca o salvare.

Încă o dată, Victor Ponta a reuşit să-şi păcălească poporul.


Citeste mai multe despre   

O RUSINE: Inspectia Judiciara nu a gasit NICIO HIBA in CAZUL RARINCA

Autor: Dan Constantin 04 Aug 2015 - 22:27
 O RUSINE: Inspectia Judiciara nu a gasit NICIO HIBA in CAZUL RARINCA
Dan Tanasa anunta pe blog ca Inspectia Judiciara nu a gasit nereguli in derulara procedurii desfasurate de procurorii DNA si judecatorii care au tinut-o pe Mariana Rarinca in stare de arest peste 6 luni in urma plangerii facute de sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Tandemul abuziv Stanciu-Kovessi iese de sub sanctiunea unor sanctiuni disciplinare prin clasarea plangerii asociatiei civice.

O rusine pe obrazul justitiei este pusa sub semnatura doamnei Cravelos, sefa Inspectiei Judiciare care isi termina un mandat plin de bube. 

 

Mai multe titluri din categorie

Paradox: depozitele la bănci care te sărăcesc

Autor: Daniela Ivan 04 Aug 2015 - 17:34
Cine vrea să-şi ţină banii la bancă, doar o lună, pentru siguranţă, trebuie să fie foarte atent la comisioanele pe care le practică instituţiile de credit. Are toate şansele să plece acasă cu mai puţini bani decât a depus dacă nu-şi retrage banii fix în ziua scadentă, cu programare prealabilă. Nu contează că este în spital sau în concediu. Facilitatea nu este valabilă la toate instituţiile bancare.

Băncile nu mai sunt interesate să atragă bani de la populaţie pe perioade scurte, de 1-3 luni, şi au lăsat atât de jos dobânzile, încât acestea nu acoperă comisioanele, nici măcar pentru sumele de 10.000-20.000 de lei. În acest moment, dobânzile variază între 2,35% - 0,10% pe an pentru depozitele la o lună cu capitalizare. Cea mai mare bonificaţie, 2,35% pe an, este oferită de TBI Bank, o sucursală a TBI Bank EAD Sofia, ale cărei depozite sunt garantate de fondul de garantare din ţara- mamă, Bulgaria, în limita a 100.000 de euro. Nici măcar la această valoare a dobânzii nu există câştig pentru sumele mai mici de 35.000 de lei, dacă banii nu sunt retraşi fix la data scadentă, din cauza comisionului de retragere care este de 0,5% la majoritatea instituţiilor de credit. Abia după această valoare, deponentul nu pierde bani, dar nici nu câştigă mare lucru. În afară de TBI Bank mai există, în acest moment, patru bănci care oferă dobânzi peste 2%, pentru depozitele la o lună. Marfin Bank, Alpha Bank, Banca Românească şi Piraeus Bank, toate au capital grecesc, ceea ce arată o preocupare pentru atragerea de noi depozite sau pentru păstrarea celor exis-tente, după perioada neagră prin care au trecut băncile în Grecia.

Fidelizarea clientelei
Celelalte bănci practică dobânzi între 1% şi 0,1%, care nu acoperă nici măcar comisionul de administrare lunar, care depă-şeş te cu mult dobânda câştigată.

Acesta variază între 2-5 lei, cam cât este dobânda la un depozit de 10.000 de lei. Sub această sumă orice depozit intră pe pierdere. Deşi majoritatea instituţiilor de credit importante au coborât cu bonificaţiile la economii sub 0,5%, oferă facilităţi celor care au carduri de salariu la ei sau celor care mai au şi alte depozite. De exemplu, ING practică o dobândă de 0,5%, un comision de administrare de 5 lei pe lună şi un comision de retragere de 0,5%, minimum 1,5 lei. Prin ur - mare, cine depune aici 10.000 de lei câştigă din dobândă 3,5 lei (după impozitare), plăteşte cele două comisioane, respectiv 6,5 lei şi pleacă acasă cu 9.997 lei. „Dacă încasaţi salariul pe cardu-rile de la noi, nu mai plătiţi nici un comision şi plecaţi acasă cu câştigul din dobândă, care este mai mare, pentru clienţii fideli, de 1%”, ne-a explicat un consilier ING. Situaţii similare se întâl-nesc şi la BCR sau BRD.

Fără niciun comision de retragere la scadenţă
Un alt tip de facilitate este anularea comisionului de retragere dacă aceasta se face fix în ziua scadentă. Este practicată de mai multe bănci: CEC, Piraeus Bank, Alpha Bank etc. „Dacă veniţi în ziua scadentă, nu mai achitaţi comisionul de retragere. Dacă aceasta cade sâmbăta şi duminica sau în altă sărbătoare legală, este obligatoriu să veniţi în prima zi lucrătoare. Dacă aveţi de ridicat sume mari, trebuie să sunaţi să faceţi programare”, ne-a declarat o funcţionară CEC. Dobânzile sunt în picaj accentuat din august 2014, de când Banca Naţională a început un ciclu de reduceri succesive ale dobânzii- cheie, care a coborât de la 3% în august 2014, la 1,75% în prezent. Urmând semnalul dat de BNR, băncile comerciale au redus dobânzile la depozite de la 2,27% cât erau, în medie, în august 2014, la 1,19%, cât sunt acum. Şefii BNR au declarat în repetate rânduri că semnalul dat de reducerea dobânzii-cheie este pentru scăderea dobânzilor la depozite cu scopul de a se relua creditarea.

Încă avem o problemă cu comisioanele, care sunt mari, un comision de 0,5% pentru o operaţiune bancară se simte. Nicio bancă nu ar trebui să trăiască momentul când deponentul zice: de ce să-mi ţin banii în bancă, să plec cu mai puţin acasă? Este un îndemn la realism şi trebuie să vă spun că noi, Banca Naţională, suntem preocupaţi de reducerea comisioanelor.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

Cât pierzi dacă depui 10.000 de lei şi nu-i retragi în ziua când expiră depozitul la băncile cu cele mai mari dobânzi...


 
Citeşte mai multe despre:   depozite